Duminica…

Posted On May 16, 2010

Filed under Lalele negre, mere :)

Comments Dropped leave a response

…firar. Urasc Duminica. Stiu ca urmeaza lunea si imi vine sa plang. Maine o sa am simt si mai rau. Primesc rezultatul la testarea aia cretina de la matematica. Dar hai sa sa sarim peste asta.
Mi-am revenit de cand am scris ultima data. Ma simt muuult mai bine. Parul sta si el in regula (ca de obicei, parca sunt curentata, dar asta e starea lui normala). Ascult mai multa muzica ca de obicei (cam 4-5 ore pe zi. Eu nu fac nimic in liniste: nu citesc, nu ma uit la tv) Am cam terminat si cu scoala pe anul asta, mai am doar examenul pt bilingv de la liceu. Ma duc la Cosbuc la filo (nu am de gand sa ii explic nimanui dc filo, asa ca nu intrebati).
Ploaia asta mi-a facut bine. Sunt probabil printre putini oamenii care agreaza ploaia. Din punctul meu de vedere clima din Anglia este perfecta. Urasc vara, urasc caldura aia nimicitoare.
In aer miroase a proaspat. Primavara este pe sfarsite.
Este perfect.

Advertisements

Increderea

Posted On May 10, 2010

Filed under mere :), Uncategorized

Comments Dropped leave a response

Cretin subiect. Nu am inteles niciodata cum sta treaba cu increderea. Cum iti dai seama cad trebuie sa ai incredere intr-o persoana. De ce ne simtim aiurea atunci cand ni-se spune “Nu mai am incredere in tine!”? De ce avem impresia ca este normala sa privam o persoana de aceasta insusire (asta e oare?) doar pentru ca a gresit o data? Toata lumea greseste. Pana si cei care par incapabili de greseli.
Partea cea mai proasta este atunci cand nu se respecta egalitatea sanselor si nu ii acordam unei persoane incredere de la inceput. Atunci cand nu ne incredem in fortele sale si cand nu facem altceva decat sa o demoralizam si sa o facem sa se simta marunta si fara pic de insemnatate, fara sa incercam macar sa o acceptam.
Fiecare ar trebui sa se uite mai intai la el si dupa aceea sa inceapa sa improaste cu noroi in ceilalti.

Here I am, on the road again.

Posted On May 8, 2010

Filed under Lalele negre, mere :)

Comments Dropped leave a response

Deci nu am mai scris de o vesnicie si inca cva pe deasupra. Dar in dimineata asta am simtit nevoia sa scriu din nou. Blogul nu este chiar ca o carte nepublicata din care poti sa stergi si sa adaugi. Aici nu faci altceva decat sa-ti lasi sentimentele sa curga pe…tastatura.
In ultimul timp nevoia de ceva…diferit m-a cam dat peste cap. Nu gasesc nici o carte noua dupa care sa ma dau in vant. Noul CD Muse pe care l-am primit prin decembrie (oare?) nu a fost ascultat decat pe jumatate. Simt cum mi-se strange inima in piept cand ma gandesc la trecut. Nu… Cand ma gandesc la momentele placute din trecut. Vreau sa sterg anumite intamplari si sa dau replay la altele.
Dar o sa imi treaca… 🙂
Si daca tot am pus titlul asta…(videoclipul…mda…nu pot sa zic ca imi place, dar melodia…)

Update: am mintit. Am gasit ceva care sa imi placa: The Smashing Pumpkins.

Taci si indura!

Posted On January 6, 2010

Filed under mere :)

Comments Dropped leave a response

Cam asta astept sa aud in zilele urmatoare. Abia s-a terminat vacanta si sunt distrusa de oboseala. Am de facut o gramada de lucruri care stau deasupra capului meu ca o gramada mare de zapada. Daca ma misc putin toata zapada imi va cadea in cap. Imi este foarte dor de anumite persoane.

Incerc sa trag aer in piept dar nu are rost.Pot sa stau fara sa respir. Nu cred ca face mare diferenta incercarea mea de a respira. Aerul nu imi ajunge.

Sper sa treaca…pana maine. 🙂

Un el si o ea

Posted On December 15, 2009

Filed under mere :)

Comments Dropped leave a response

partea a II-a
Update: partea intai nu mai exista. A fost o poveste bunicica dar se pare ca s-a evaporat. Poate o sa o pun din nou in cateva luni. 🙂
Acum cateva zile va spuneam povestea unui cuplu. Povestea unei relatii asfixiata. Azi vreau sa va povestesc intamplarile dintr-o alta relatie complet diferita de cealalta. Enjoy it! 🙂

Nervi. Simteai mirosul lor in aer. Doua clase asteptau pe un culoar de scoala. Aveau acelasi scop: gasirea unei clase. O fata rataceste cu privirea. Si atunci il vede: un baiat inalt, cu parul lung, buclat, cu o mana in ghips. Simte fiorii cum urca pe spinare. Desi nu il mai vazuse pana atunci, ii cunostea infatisarea de o viata. Stia ce culoare au ochii lui in amurg si cum stau buclele dimineata cand se trezeste. Aratau aproape la fel. Ea era un pic mai scunda si avea fata un pic mai rotunda.

Ceva crestea inauntrul ei. Sufletul ei se portionase si parea sa nu aiba loc in trup. Sangele ei fierbinte curgea printr-un corp de gheata. Cand i-a intalnit privirea maronie sufletul ei s-a topit. Ce era in exces s-a dus spre el. El nu a simtit. Picioarele ei au inceput sa tremure. Ii era greu sa isi ia ochii de la el. Cand incerca sa faca asta lame de cutite ii strapungeau sufletul la fel ca atunci cand lamele de aur ale soarelui strapung negura diminetii in incercarea de a se ridica pe cer. Viata ei avea lumina. Soarele ei personal se ridicase. Universul ei era perfect. Inima ii strapunge pieptul.

In fiecare zi astepta sa il vada. Astepta sa vada razele de soare cum ii mangaie parul. Le-a spus despre el. Vroia sa afle cum il cheama. Vroia sa simta o parte din el in ea. Si a reusit. Prietenele ei au ajutat-o. Si au inceput sa vorbeasca. La inceput amandoi erau incordati. Viata ei parea sa capete sens. Putea sa vada acum contururile lucrurilor.

Au facut cunostinta. Cea mai fericita zi din viata ei de pana atunci. Atingerea lui calda i-a facut corpul sa se relaxeze. Picaturile de apa s-au intalnit. Privirile lor se topeau una in cealalta. Ei ii era rusine sa ii spuna cat de mult ii place de el. Gandea demodat. Vroia sa ii spune el primul ce simte pentru ea. La fel ca domnul Darcy din Mandrie si prejudecata.

Trecerea zilelor facea ca dragostea ei sa creasca. Plecau la scoala impreuna. Veneau de la scoala impreuna. Se asteptau unul pe altul. Au mers impreuna la teatru. Cine ar fi crezut ca un autobuz avea sa le schimbe viata?

Erau amandoi in autobuzul 24. El i-a luat mainile intre mainile lui. S-a uitat in ochii ei adanci simtind ca se scufunda in ei si i-a pus intrebarea la care ea sperase de luni de zile. Ea nu a acceptat imediat. Au coborat. Parcul era vesel. El a asteptat cat a asteptat pana nu a mai putut sa indure intrebarile fara raspuns din minte. I-a mai pus intrebarea o data. A avut succes: ea a acceptat. Si-au legat relatia cu un sarut. Cel mai bun sarut din viata ei.

Au aproape un an de cand sunt impreuna. Sunt cel mai fericit cuplu pe care il cunosc. Au trecut peste toate. Dragostea lor a fost mai puternica decat orice. Nu s-au certat niciodata. Sunt foarte fericita pentru ei. Ma bucur ca in sfarsit ea si-a gasit sufletul pereche. Un suflet in doua trupuri. Sper sa ramana asa mult timp de acum incolo. 🙂 Meritati amandoi sa fiti fericiti.

Stiu ca melodia nu se prea potriveste, dar este melodia mea preferata si nu m-am putu stapani 😀 . My Chemical Romance ca de obicei. 😛 .

Lista

Posted On December 14, 2009

Filed under Lalele negre, mere :)

Comments Dropped leave a response

Sa iubesti.

Sa razi.

Sa razi din nou.

Sa asculti si sa inveti.

Sa spui “te rog” si “multumesc”.

Sa ai opinii.

Sa le respecti pe ale celorlalti.

Sa fii sincer.

Sa fii prieten.

Sa fii tu insuti.

Lista dupa care ne ghidam in viata. Sau macar asa sper… 😛

Din ce in ce mai aproape

Posted On December 3, 2009

Filed under mere :)

Comments Dropped 2 responses

Inca nu miroase a iarna, dar sper sa nu mai dureze mult…

Pana atunci cate o cana de cafea pentru fiecare. Manole, am gasit poza de ieri si nu m-am putut stapani sa nu o pun. 🙂